Sari la conținut

Sfântul Teofan Zăvorâtul_Duminica mironosiţelor

din “Talcuiri din Sfanta Scriptura pentru fiecare zi din an”
Sfantul Teofan Zavoratul
Editura Sophia


Duminica Sfintelor Femei Mironosiţe

[Fapte 6,1-7; Mc. 15, 43 – 16, 8]. Femei neobosite! N-au dat somn ochilor lor, nici genelor lor dormitare, până ce n-au aflat pe Cel Preaiubit! Iar bărbaÅ£ii parcă se împiedică în picioare: merg la mormânt, îl văd pustiu si rămân în nedumerire: ce putea să însemne faptul că nu-L vedeau pe Domnul? Nu, aici e vorba de dragoste chibzuită, care se teme de greÅŸeală din pricina înaltului preÅ£ al dragostei ÅŸi al Å£intei sale. Atunci când au văzut ÅŸi au pipăit ÅŸi ei, fiecare dintr-înÅŸii a mărturisit nu cu limba, asemenea lui Toma, ci cu inima: „Domnul meu si Dumnezeul meu”, si de-acum nimeni n-a mai putut să-i despartă de Domnul. MironosiÅ£ele ÅŸi Apostolii închipuie cele două laturi ale vieÅ£ii noastre: simÅ£irea ÅŸi chibzuinţă. Fără simÅ£ire, viaÅ£a nu e viaţă; fără chibzuinţă, viaÅ£a e oarbă – iroseÅŸte mult ÅŸi dă puÅ£ină roadă sănătoasă. SimÅ£irea trebuie să meargă înainte ÅŸi să dea imbold, iar chibzuinţă să hotărască tim¬pul, locul, mijlocul de împlinire si, îndeobÅŸte, întreaga rânduială a ceea ce inima socoate să facă. înlăuntru, inima merge înainte; iar când e vorba de faptă – chibzuinţă. Atunci când simÅ£urile noastre se vor deprinde a deosebi binele de rău, poate că ne vom putea bizui numai pe ini¬mă, aÅŸa cum dintr-un pom viu ies de la sine muguri, flori ÅŸi roade, ÅŸi din inimă va începe atunci să răsară binele, amestecându-se în chip înÅ£elegător în curgerea vieÅ£ii noastre.

Lasă un răspuns