Duminica 4 dupa Rusalii

Duminica 4 dupa Rusalii

0924icon-cyprus-wmaria-pelagia02.jpg

 

 

Duminica a IV-a dupa Rusalii
A Sfintilor Parinti de la Sinodul IV Ecumenic

Apostol

 

Romani 6, 18-23 si Tit 3, 8-15

18 şi, izbăvindu-vă de păcat, aţi devenit robi ai dreptăţii.

19 Vorbesc omeneşte , având în vedere slăbiciunea trupului vostru  Că aşa cum mădularele voastre vi le-aţi făcut roabe necurăţiei şi fărădelegii spre fărădelege, tot astfel faceţi-le acum – mădularele voastre – roabe dreptăţii spre sfinţire.

20 Căci la vremea când eraţi robi ai păcatului, liberi eraţi dinspre partea dreptăţii.

21 Ca urmare, ce roadă aveaţi atunci?: roade de care acum vă ruşinaţi; pentru că sfârşitul acelora este moartea.

22 Dar acum, eliberaţi fiind de păcat şi robi făcându-vă lui Dumnezeu, aveţi roada voastră spre sfinţire, iar sfârşitul, viaţa veşnică.

23 Pentru că plata păcatului este moartea, dar harul lui Dumnezeu este viaţa veşnică întru Hristos Iisus, Domnul nostru.

8 Cuvântul e vrednic de crezare, şi vreau ca aceste lucruri să le spui răspicat , pentru ca cei ce I s’au încredinţat lui Dumnezeu să aibă grijă să fie’n frunte la fapte bune. Acestea sunt bune şi folositoare oamenilor.

9 Dar de întrebările nebuneşti şi de genealogii e şi de certuri şi de’ncrucişările de vorbe asupra legii fereşte-te: sunt nefolositoare şi deşarte.

10 Pe omul eretic, după întâia şi a doua mustrare îndepărtează-l,

11 ştiind că unul ca acesta s’a înstrăinat şi rătăceşte’n păcat , osândit de sine însuşi.

12 Când îl voi trimite la tine pe Artemas sau pe Tihic, străduieşte-te să vii la mine, la Nicopole, căci acolo m’am hotărât să iernez.

13 Pe Zenas legistul şi pe Apollo j trimite-i înainte, şi ai grijă să nu le lipsească nimic.

14 Ai noştri să înveţe şi ei să fie’n frunte la fapte bune atunci când trebuinţa o cere, ca să nu fie ei neroditori.

15 Te îmbrăţişează toţi cei ce sunt cu mine. Îmbrăţişează-i pe cei ce ne iubesc întru credinţă. Harul fie cu voi cu toţi! Amin.

Evanghelia

Matei 8, 5-13 si Ioan 17, 1-13

 

–    Vindecarea slugii sutasului –

5 Pe când intra în Capernaum s’a apropiat de El un sutaş, rugându-L

6 şi zicând: „Doamne, servul meu zace slăbănog în casă, cumplit chinuindu-se“.

7 Şi Iisus i-a zis: „Voi veni şi-l voi vindeca“.

 

8 Dar sutaşul, răspunzând, I-a zis: „Doamne, nu sunt vrednic să intri sub acoperişul meu, ci zi numai cu cuvântul şi servul meu se va tămădui.

9 Că şi eu sunt om sub stăpânirea altora şi am sub mine ostaşi şi-i spun unuia: Du-te! şi se duce; şi altuia: Vino! şi vine; şi robului meu: Fă asta! şi face“.

10 Auzind acestea, Iisus S’a minunat şi a zis celor ce veneau după El: „Adevăr vă grăiesc, nici în Israel, n’am aflat atâta credinţă!

11 Şi vă spun Eu vouă că mulţi de la răsărit şi de la apus vor veni şi vor şedea la masă cu Avraam, cu Isaac şi cu Iacob în împărăţia cerurilor,

12 iar fiii împărăţiei vor fi aruncaţi în întunericul cel mai din afară; acolo va fi plângerea şi scrâşnirea dinţilor “.

13 Şi i-a zis Iisus sutaşului: „Du-te, să-ţi fie după cum ai crezut!“ Şi s’a însănătoşit servul său în ceasul acela.

1 Pe acestea le-a grăit Iisus; şi, ridicându-Şi ochii la cer, a zis: „Părinte, a venit ceasul. Preamăreşte pe Fiul Tău, ca şi Fiul să Te preamărească pe Tine,

2 aşa cum I-ai dat stăpânire peste tot trupul, ca El să dea viaţă veşnică tuturor acelora pe care I i-ai dat.

3 Iar viaţa veşnică aceasta este: Să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, şi pe Iisus Hristos, pe Care L-ai trimis.

4 Eu Te-am preamărit pe Tine pe pământ; lucrul pe care Mi l-ai dat să-l fac, l-am săvârşit.

5 Şi acum, preamăreşte-Mă Tu, Părinte, la Tine Însuţi, cu slava pe care am avut-o la Tine mai înainte de a fi lumea.

6 Arătat-am numele Tău oamenilor pe care Mi i-ai dat din lume. Ai Tăi erau, şi Mie Mi i-ai dat, şi cuvântul Tău l-au păzit.

7 Acum au cunoscut că toate câte Mi-ai dat, de la Tine sunt;

8 căci cuvintele pe care Tu mi le-ai dat Mie, Eu le-am dat lor, iar ei le-au primit şi au cunoscut cu adevărat că de la Tine am ieşit şi au crezut că Tu M’ai trimis.

9 Eu pentru aceştia Mă rog; nu pentru lume Mă rog, ci pentru cei pe care Mi i-ai dat, că ai Tăi sunt.

10 Şi toate ale Mele sunt ale Tale şi ale Tale sunt ale Mele şi Eu M’am preamărit întru ei.

11 Şi Eu nu mai sunt în lume, dar ei în lume sunt, şi Eu la Tine vin. Părinte Sfinte, întru numele Tău păzeşte-i pe cei pe care Mi i-ai dat, ca ei să fie una, aşa cum suntem Noi.

12Când eram cu ei în lume, Eu întru numele Tău îi păzeam pe cei pe care Mi i-ai dat; şi i-am păzit şi nici unul dintre ei n’a pierit, decât fiul pierzării , ca să se plinească Scriptura.

13 Dar acum Eu vin la Tine şi pe acestea le grăiesc în lume, pentru ca bucuria Mea s’o aibă deplină întru ei.

14 Eu le-am dat cuvântul Tău şi lumea i-a urât, pentru că ei nu sunt din lume, aşa cum nici Eu nu sunt din lume.

15 Nu Mă rog să-i iei din lume, ci să-i păzeşti de Cel-Rău.

16 Ei nu sunt din lume, aşa cum nici Eu nu sunt din lume.

17 Sfinţeşte-i întru adevărul Tău; cuvântul Tău este adevăr.

PREDICI SI OMILII LA APOSTOL SI EVANGHELIE

– SFANTUL IOAN GURA DE AUR – La Tit – De ce oare Mântuitorul era hrănit de către femei? ; Sub numele de eretic apostolul îl înţelege pe cel neîndreptat sau, mai bine zis, pe cel ce nu dă speranţă de îndreptare.

–  SFANTUL IOAN GURA DE AUR – Despre împăcare şi despre iubirea vrăjmaşilor

–  SFANTUL IOAN GURA DE AUR – Hristos de obicei urmează voinţa celor care-L roagă

– SFANTUL IOAN GURA DE AUR – La Romani – Trebuie să fugim de relele mici, fiindcă cele mari din cele mici se nasc

– NICOLAE STEINHARDT – ADMIRATIILE DOMNULUI 

– SFANTUL NICOLAE VELIMIROVICI – Aşa se preumblă şi necredincioşii pe minunatul covor al lumii şi vorbesc de „întâmplare”. Şi numai Dumnezeu, care a ţesut lumea, cunoaşte înţelesul fiecărui fir — Dumnezeu si cei cărora El le desluşeşte

– SFANTUL TEOFAN ZAVORATUL – Ce credinţă avea sutaşul! L-a uimit chiar şi pe Domnul

– ARHIM. TEOFIL PARAIAN – ci în toate împrejurările de viaţă să avem încredinţarea că ne ajută. Şi Domnul Hristos se va minuna de noi şi ne va ajuta