Sari la conținut

Duminica I după Rusalii

Duminica I dupa Rusalii

a Tuturor Sfintilor

Apostol

Evrei XI, 33-40; XII, 1-2
33    care prin credinţă au biruit împărăţii, au făcut dreptate, au dobândit făgăduinţe, au astupat gurile leilor,

34    au stins puterea focului, au scăpat de ascuÅ£iÅŸul săbiei, s’au întărit din propria lor slăbiciune, s’au făcut puternici în războaie, năvălirile vrăjmaÅŸilor le-au preschimbat în fugă,

35    femei care şi-au luat morţii înviaţi; iar alţii au fost chinuiţi, nevrând să primească eliberarea, pentru a-şi dobândi una mai bună, învierea m;

36    iar alÅ£ii au suferit batjocoriri ÅŸi bice, ÅŸi chiar lanÅ£uri ÅŸi’nchisoare,

37    au fost uciÅŸi cu pietre, sfârtecaÅ£i, au murit uciÅŸi cu sabia, au pribegit în piei de oaie ÅŸi’n piei de capră, strâmtoraÅ£i, necăjiÅ£i, înjosiÅ£i,

38    – ei, de care lumea nu era vrednică! – rătăcind în pustiuri, în munÅ£i, în peÅŸteri ÅŸi’n crăpăturile pământului.

39    Åži toÅ£i aceÅŸtia, deÅŸi primiseră bună mărturie pe temeiul credinÅ£ei lor, n’au primit roadele făgăduinÅ£ei n;

40    pentru că Dumnezeu prevăzuse pentru noi ceva mai bun, aşa ca ei să nu ajungă fără noi la desăvârşire o.

1    Astfel că ÅŸi noi, având împrejuru-ne atâta nor de martori a, să lepădăm tot ceea ce îngreuiază ÅŸi tot păcatul ce cu uÅŸurinţă ne’mpresoară, ÅŸi cu stăruinţă să alergăm la întrecerea ce ne stă’nainte,

2    cu ochii Å£intă la Cel ce începe credinÅ£a ÅŸi o desăvârÅŸeÅŸte, la Iisus, Cel ce’n locul bucuriei care-I stătea’nainte a îndurat crucea, în dispreÅ£ul ruÅŸinii, ÅŸi a ÅŸezut de-a dreapta tronului lui Dumnezeu.

Evanghelie

Matei X, 32-35; 37-38; XIX, 27-30

32    Pe cel ce Mă va mărturisi pe Mine în faţa oamenilor, îl voi mărturisi şi Eu în faţa Tatălui Meu Care este în ceruri;

33    dar de cel ce se va lepăda de Mine în faţa oamenilor, de acela Mă voi lepăda şi Eu în faţa Tatălui Meu Care este în ceruri.

34    Să nu socotiÅ£i că am venit să aduc pace pe pământ; n’am venit să aduc pace, ci sabie.

35    Căci am venit să-l despart pe fiu de tatăl său, pe fiică de mama sa, pe noră de soacra ei.

37    Cel ce-şi iubeşte pe tatăl său ori pe mama sa mai mult decât pe Mine, nu este vrednic de Mine; cel ce-şi iubeşte pe fiul său ori pe fiica sa mai mult decât pe Mine, nu este vrednic de Mine.

38    Şi cel ce nu-şi ia crucea sa şi nu-Mi urmează Mie, nu este vrednic de Mine.

27    Atunci Petru, răspunzând, I-a zis: „Iată, noi pe toate le-am lăsat şi #i-am urmat #ie. Deci, nouă ce ne va fi?“

28    Iar Iisus le-a zis: „Adevăr vă spun că voi, cei ce Mi-aţi urmat Mie, la naşterea din nou a lumii, când Fiul Omului va şedea pe tronul slavei Sale, veţi şedea şi voi pe douăsprezece tronuri, judecând b pe cele douăsprezece seminţii ale lui Israel.

29    Şi oricine a lăsat fraţi sau surori sau tată sau mamă sau femeie sau ţarini sau case pentru numele Meu, însutit va primi şi viaţa veşnică va moşteni.

30    Şi mulţi dintre cei dintâi vor fi la urmă, şi cei de la urmă vor fi întâi“.

PREDICI ȘI OMILII

 

SFÂNTUL IOAN GURÄ‚ DE AUR – La Dumineca Tuturor SfinÈ›ilor

 

NICOLAE STEINHARDT -  LEPĂDAREA DE HRISTOS

 

NICOLAE STEINHARDT – SFINÈšI ȘI OAMENI IUBIÈšI

AUDIO: “Sfinti si oameni iubiti” de Nicolae Steinhardt (2)

AUDIO: “Sfinti si oameni iubiti” de Nicolae Steinhardt (1)

 

SFÂNTUL NICOLAE VELIMIROVICI -  Evanghelia urmării lui Hristos

 

SFÂNTUL TEOFAN ZAVORATUL – Duminica Tuturor SfinÈ›ilor

 

ARHIM. TEOFIL PARAIAN –   SfinÅ£enia – credinţă mărturisitoare ÅŸi cruce

Lasă un răspuns